Continuăm cu detalii din Cartea Albă a Comisiei Europene:
1. Cumpărătorii indirecţi au acum calitate procesuală activă. Oricum această prevedere face parte deja din acquis-ul comunitar, ca urmare a hotărârii Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene în cauza Manfredi. De exemplu: o întreprindere din sectorul construcţii cumpără ciment de la un cartel al cimentului şi transmite o parte din preţul crescut cumpărătorului casei. Cumpărătorul are dreptul să ceară despăgubiri
2. Compensaţiile colective vor fi fi facilitate, întrucât deseori prejudiciul este difuz (ca şi în cauza Manfredi, sute sau mii de oameni pot fi victime ale unui cartel, dar fiecare pagubă are valoare mică). Două mecanisme sunt propuse:
a. acţiuni introduse de entităţi calificate (de ex. asociaţii ale consumatorilor) şi
b. acţiuni colective în care reclamanţii pot decidesă îţi combine acţiunile în una singură.
3. Accesul la mijloacele de probă va fi asigurat de către instanţele naţionale care vor avea competenţa de a dispune ca pârâtul/pârâţii să dezvăluie anumite probe. Aceasta se va întâmpla atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii: nu există posibilitatea de a se asigura dovezile prin alte mijloace, anumite categorii de dovezi sunt identificate şi dezvăluirea lor este relevantă pentru cauză, necesară şi proporţională. Aici este redundantă enumerarea din text - testul proporţionalităţii presupune şi analiza necesităţii. În plus, sancţiuni pentru refuzul pârâtului de a se supune dispoziţiilor instanţei, inclusiv opţiune pentru instanţă de a concluziona în defavoarea pârâtului dacă refuză să prezinte dovezi.
4. Instanţele naţionale vor fi obligate să respecte analiza factuală efectuată de autorităţile naţionale de concurenţă. Adică un reclamant român poate introduce o acţiune în faţa instanţei româneşti, după ce autoritatea din Marea Britanie (OFT) a luat o decizie finală.
5. Pârâtul răspunde pentru prejudiciul produs, dacă nu face dovada că încălcarea a fost produsă ca urmare a unei „erori scuzabile”. O eroare este scuzabilă dacă „o persoană rezonabilă aplicând un standard înalt de diligenţă nu ar fi fost conştientă că acel comportament restricţionează concurenţa”. reprezintă o reflectare a principiului eficienţei din dreptul comunitar de natură să armonizeze legislaţia statelor membre în ceea ce priveşte culpa.
1. Cumpărătorii indirecţi au acum calitate procesuală activă. Oricum această prevedere face parte deja din acquis-ul comunitar, ca urmare a hotărârii Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene în cauza Manfredi. De exemplu: o întreprindere din sectorul construcţii cumpără ciment de la un cartel al cimentului şi transmite o parte din preţul crescut cumpărătorului casei. Cumpărătorul are dreptul să ceară despăgubiri
2. Compensaţiile colective vor fi fi facilitate, întrucât deseori prejudiciul este difuz (ca şi în cauza Manfredi, sute sau mii de oameni pot fi victime ale unui cartel, dar fiecare pagubă are valoare mică). Două mecanisme sunt propuse:
a. acţiuni introduse de entităţi calificate (de ex. asociaţii ale consumatorilor) şi
b. acţiuni colective în care reclamanţii pot decidesă îţi combine acţiunile în una singură.
3. Accesul la mijloacele de probă va fi asigurat de către instanţele naţionale care vor avea competenţa de a dispune ca pârâtul/pârâţii să dezvăluie anumite probe. Aceasta se va întâmpla atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii: nu există posibilitatea de a se asigura dovezile prin alte mijloace, anumite categorii de dovezi sunt identificate şi dezvăluirea lor este relevantă pentru cauză, necesară şi proporţională. Aici este redundantă enumerarea din text - testul proporţionalităţii presupune şi analiza necesităţii. În plus, sancţiuni pentru refuzul pârâtului de a se supune dispoziţiilor instanţei, inclusiv opţiune pentru instanţă de a concluziona în defavoarea pârâtului dacă refuză să prezinte dovezi.
4. Instanţele naţionale vor fi obligate să respecte analiza factuală efectuată de autorităţile naţionale de concurenţă. Adică un reclamant român poate introduce o acţiune în faţa instanţei româneşti, după ce autoritatea din Marea Britanie (OFT) a luat o decizie finală.
5. Pârâtul răspunde pentru prejudiciul produs, dacă nu face dovada că încălcarea a fost produsă ca urmare a unei „erori scuzabile”. O eroare este scuzabilă dacă „o persoană rezonabilă aplicând un standard înalt de diligenţă nu ar fi fost conştientă că acel comportament restricţionează concurenţa”. reprezintă o reflectare a principiului eficienţei din dreptul comunitar de natură să armonizeze legislaţia statelor membre în ceea ce priveşte culpa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu