Nu este vorba de 30 grame de mătase sau caşmir

France presse informează că în decembrie 2007 autorităţile daneze au permis magistraţilor musulmani (doamnelor) să poarte baticuri în sala de şedinţă. Un partid de dreapta din Danemarca a descoperit acest lucru în luna mai 2008 şi a lansat o campanie publicitară în presa naţională prin care se opune acestei practici. În cadrul campaniei, baticurile sunt numite „văluri ale tiraniei”.
În replică, ministrul danez al justiţiei spune că un comitet studiază noi reguli care vor impune judecătorilor să nu poarte orice simbol religios care să afecteze neutralitatea instanţelor. Păi, asta nu include şi crucile creştine?

Mă întreb cum ar fi respectată o astfel de regulă în instanţele româneşti, unde găsim o bonanza de biblii, cruci de lemn şi icoane în săli de şedinţe şi birouri ale magistraţilor, precum şi un el dorado de cruci afişate la gâtul judecătoarelor şi judecătorilor.

Discriminarea ca un cartel

La 24 aprilie 2008, în Financial Times, sub semnătura lui Helen Mess, a fost publicat un articol despre discriminarea pe criteriul de gen la locul de muncă. Este subliniat faptul că femeile au devenit un motor al creşterii economice globale, mai mult în Asia decât în Europa occidentală, criteriul relevant fiind posturile de conducere ocupate de femei.
„Dominanţa bărbaţilor pe piaţa forţei de muncă are efectele unui cartel: împiedică funcţionarea normală a pieţei prin interzicerea accesului femeilor talentate la funcţiile de conducere. Reţeaua de complicităţi a bărbaţilor trebuie destrămată ca orice cartel.”
În magistratura română nu cred că avem probleme de această natură: au existat femei ministru, avem procuror general şi preşedinte al CSM femei, există conducători de parchete şi judecătorii femei.
Nu am auzit de decani ai barourilor femei, ceea ce nu înseamnă că nu ar fi posibil. Mă întreb ce spune asta despre avocatură, o fi vorba de un cartel?

Aici sunt dragoni

Legea spaniolă privind comerţul electronic permite autorităţilor judiciare să blocheze accesul la un website în scopul protejării ordinii publice.

Într-un dosar spaniol menţionat de ziarul El Pais, ordinea publică include protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi protecţia consumatorilor, în situaţia vânzării de mărfuri contrafăcute în Spania.
Un importator din China deţinea un website adresat consumatorilor spanioli, prin intermediul căruia erau vândute articole sportive contrafăcute la preţuri foarte mici.

Sunt curios cum este pusă în practică ordonanţa judecătorului de instrucţie spaniol, prin care a fost dispusă încetarea conectării din Spania la acel site.