Codul vamal comunitar conține prevederi care au dat naștere unora din cele mai amuzante litigii.
Astfel, Nomenclatura combinată este divizată în 99 de capitole, primele 24 privind produsele agricole şi cele din industria alimentară, iar restul capitolelor acoperă produsele industriale. Ca regulă generală, taxele vamale pentru produsele ce se încadrează în capitolele 25-99 sunt taxe ad valorem. Pentru cele din capitolele 1-24 sunt aplicate taxe diferite în funcţie de modul de organizare al pieţei, conform politicii agricole comune.
Tariful Vamal Comun nu se aplică bunurilor importate în mod nelegal: bunuri care nu pot fi puse în circulaţie, e.g. substanţe narcotice sau psihotrope pentru uz ilegal. Asemenea bunuri nu atrag taxe vamale sau TVA, chiar dacă sunt confiscate de autorităţi.
Interpretarea nomenclaturii este guvernată de următoarelor principii:
1) denumirile secţiunilor, capitolelor şi subsecţiunilor au numai valoare de referinţă, pentru interpretarea judiciară clasificarea va fi determinată conform termenilor din titluri, din secţiuni şi din notele suplimentare, explicative ale titlurilor, atunci când există. Nomenclatura are 1011 titluri, grupate în 99 capitole, grupate la rândul lor în 21 de secţiuni. De exemplu 57.07 reprezintă al şaptelea titlu în capitolul 57 referitor la „alte materiale textile vegetale” (57.07 – „fire şi alte fibre textile vegetale, fibră de hârtie”).
2) a. Orice referinţă în titlu privind un produs va fi interpretată ca referindu-se atât la produsul importat, incomplet sau nefinisat, cât şi la produsul finisat sau finisat.
b) Orice referinţă în titlu la un material sau substanţă va include mixturi ale acelei substanţe sau combinaţii ale acesteia. Orice referinţă la un bun ce include o anumită substanţă va fi interpretată ca incluzând o referinţă la un bun compus în întregime sau parţial din acea substanţă. Clasificarea bunurilor compuse din mai multe substanţe se va face conform regulii 3.
3) Când, pentru orice motiv, un produs poate fi clasificat în două sau mai multe titluri, clasificarea se efectuează astfel:
a) titlul care oferă cea mai detaliată descriere va fi preferat titlului care furnizează o descriere generală,
b) bunurile compuse din mai multe materiale sau componente, vor fi clasificate în funcţie componenta care le asigură trăsătura esenţială,
c) când bunurile nu pot fi clasificate prin metodele 3a sau 3b, vor fi clasificate sub titlul care survine ultimul între toate titlurile cu valoare egală ce sunt luate în consideraţie.
4. Bunurile care nu pot fi incluse în nici un titlu vor fi clasificate sub titlul pentru bunurile cu care seamănă cel mai mult.
5. Regulile de mai sus se aplică şi când trebuie determinată subsecţiunea cea mai potrivită într-o secţiune.
Ca în orice alt domeniu al dreptului comunitar, Curtea a fost solicitată, prin intermediul procedurii hotărârii preliminare, să asigure interpretarea uniformă a nomenclaturii combinate.
Astfel în Turkey Tails, în cadrul litigiului dintre o companie din Hamburg şi autoritatea vamală, era în discuţie clasificarea produselor importate din SUA, pe care compania le descria ca fiind „posterior de curcan”, fie sub titlul „resturi de păsări domestice”, fie sub titlul „ bucăţi de păsări domestice”.
Curtea nu a luat în discuţie caracteristicile fizice ale produsului, ci folosinţa acestora şi valoarea comercială la preţul pieţei, încadrându-le la titlul „resturi alimentare”.
Aceeaşi autoritate vamală a fost implicată, doi ani mai târziu, într-un litigiu privind un import de caise. Disputa privea clasificarea sub titlul 20.06 B II a 6 bb (produse conţinând zahăr) sau sub titlul 20.06 B II c 1 aa (produse care conţin zahăr adăugat). Curtea a analizat nota suplimentară pentru titlul 20.06 privind fructele, altele decât ananasul şi strugurii, care au conţinut de zahăr ce depăşeşte 9% din greutate. În lumina şi a acordurilor încheiate de Comunitate sub egida GATT, Curtea a stabilit că, pentru scopul taxării vamale, caisele sunt un fruct conţinând zahăr adăugat, indiferent dacă acesta a fost introdus în fruct sau nu.
Tariful Vamal Comun nu se aplică bunurilor importate în mod nelegal: bunuri care nu pot fi puse în circulaţie, e.g. substanţe narcotice sau psihotrope pentru uz ilegal. Asemenea bunuri nu atrag taxe vamale sau TVA, chiar dacă sunt confiscate de autorităţi.
Interpretarea nomenclaturii este guvernată de următoarelor principii:
1) denumirile secţiunilor, capitolelor şi subsecţiunilor au numai valoare de referinţă, pentru interpretarea judiciară clasificarea va fi determinată conform termenilor din titluri, din secţiuni şi din notele suplimentare, explicative ale titlurilor, atunci când există. Nomenclatura are 1011 titluri, grupate în 99 capitole, grupate la rândul lor în 21 de secţiuni. De exemplu 57.07 reprezintă al şaptelea titlu în capitolul 57 referitor la „alte materiale textile vegetale” (57.07 – „fire şi alte fibre textile vegetale, fibră de hârtie”).
2) a. Orice referinţă în titlu privind un produs va fi interpretată ca referindu-se atât la produsul importat, incomplet sau nefinisat, cât şi la produsul finisat sau finisat.
b) Orice referinţă în titlu la un material sau substanţă va include mixturi ale acelei substanţe sau combinaţii ale acesteia. Orice referinţă la un bun ce include o anumită substanţă va fi interpretată ca incluzând o referinţă la un bun compus în întregime sau parţial din acea substanţă. Clasificarea bunurilor compuse din mai multe substanţe se va face conform regulii 3.
3) Când, pentru orice motiv, un produs poate fi clasificat în două sau mai multe titluri, clasificarea se efectuează astfel:
a) titlul care oferă cea mai detaliată descriere va fi preferat titlului care furnizează o descriere generală,
b) bunurile compuse din mai multe materiale sau componente, vor fi clasificate în funcţie componenta care le asigură trăsătura esenţială,
c) când bunurile nu pot fi clasificate prin metodele 3a sau 3b, vor fi clasificate sub titlul care survine ultimul între toate titlurile cu valoare egală ce sunt luate în consideraţie.
4. Bunurile care nu pot fi incluse în nici un titlu vor fi clasificate sub titlul pentru bunurile cu care seamănă cel mai mult.
5. Regulile de mai sus se aplică şi când trebuie determinată subsecţiunea cea mai potrivită într-o secţiune.
Ca în orice alt domeniu al dreptului comunitar, Curtea a fost solicitată, prin intermediul procedurii hotărârii preliminare, să asigure interpretarea uniformă a nomenclaturii combinate.
Astfel în Turkey Tails, în cadrul litigiului dintre o companie din Hamburg şi autoritatea vamală, era în discuţie clasificarea produselor importate din SUA, pe care compania le descria ca fiind „posterior de curcan”, fie sub titlul „resturi de păsări domestice”, fie sub titlul „ bucăţi de păsări domestice”.
Curtea nu a luat în discuţie caracteristicile fizice ale produsului, ci folosinţa acestora şi valoarea comercială la preţul pieţei, încadrându-le la titlul „resturi alimentare”.
Aceeaşi autoritate vamală a fost implicată, doi ani mai târziu, într-un litigiu privind un import de caise. Disputa privea clasificarea sub titlul 20.06 B II a 6 bb (produse conţinând zahăr) sau sub titlul 20.06 B II c 1 aa (produse care conţin zahăr adăugat). Curtea a analizat nota suplimentară pentru titlul 20.06 privind fructele, altele decât ananasul şi strugurii, care au conţinut de zahăr ce depăşeşte 9% din greutate. În lumina şi a acordurilor încheiate de Comunitate sub egida GATT, Curtea a stabilit că, pentru scopul taxării vamale, caisele sunt un fruct conţinând zahăr adăugat, indiferent dacă acesta a fost introdus în fruct sau nu.
D/P pentru Bartolus de la EU law Blog pentru că ne-a atras atenția asupra publicării regulamentului și ne-a readus în memorie cauze interesante.
